Metodologie
Cum verificăm datele
Un badge „verificat” nu înseamnă nimic dacă nu spui ce ai făcut. Aici scrie exact ce facem.
1. Sursa primară
Fiecare număr de telefon, adresă de e-mail sau formular publicat pe PunctContact vine din una din două locuri: site-ul oficial al entității respective, de pe pagina care conține acea informație, sau un registru publicat de statul român — registrul ghișeelor de evidența persoanelor al DGEP, registrul autogărilor licențiate al A.R.R., tabelul caselor teritoriale al CNPP sau CNAS. Fișa spune de fiecare dată care dintre cele două, cu linkul sursei.
Distincția contează, și o scriem apăsat fiindcă e ușor de trecut cu vederea: un registru centralizat rezumă ce au raportat instituțiile, nu ce publică ele azi. Poate fi mai vechi decât pagina proprie a instituției. Acolo unde am reverificat un rând la sursa lui proprie, fișa poartă data acelei reverificări; unde nu, poartă data la care am citit registrul. Registrul de corecții ține evidența fiecărei diferențe găsite.
Metoda nu stă singură: cine o aplică și cu ce răspundere se vede pe pagina despre acest site și pe pagina autorului. Fiecare fișă poartă data verificării și linkul către sursa primară, iar corecțiile se publică, nu se șterg.
Surse acceptate, în ordinea priorității
- Pagina de contact / asistență de pe site-ul oficial al entității.
- Documente oficiale publicate de entitate: contract-cadru, condiții generale, informări către clienți, comunicate de presă.
- Pentru instituții publice: site-ul instituției, Monitorul Oficial, portalurile oficiale ale autorității.
- Registre publice pentru datele de identificare ale firmei (denumire, CUI, sediu).
Surse pe care nu le folosim
- Alte directoare de contacte sau site-uri agregatoare. Ele sunt exact sursa erorilor care se propagă ani de zile.
- Comentarii, forumuri, grupuri de Facebook, recenzii.
- Răspunsuri ale asistenților automați sau ale motoarelor de căutare, fără confirmare la sursă.
- Capturi de ecran trimise de utilizatori, fără verificare independentă pe site-ul oficial.
Afirmațiile negative
O afirmație de tipul „X nu publică un număr de telefon” e mai grea decât una pozitivă: nu poate fi susținută citind o singură pagină. Pagina de contact a unei companii poate să nu aibă telefon, în timp ce pagina „Despre noi” sau pagina fiecărui magazin îl au. Pentru orice „nu publică”, căutăm întregul site oficial — contact, despre noi, suport, termeni, paginile de magazin — și abia apoi scriem absența. Regula a fost adăugată la 5 septembrie 2026, după două erori de acest fel, consemnate în registrul de corecții.
Denumirile și adresele nu sunt același lucru
O adresă de internet sau de e-mail — cas.cnas.ro/casis, cjasis.ro — este o adresă tehnică. Nu o citim ca pe o denumire și nu deducem din ea cum se numește instituția. Publicăm astfel de forme scurte pentru că oamenii caută după ele, dar spunem de fiecare dată ce sunt. Denumirea unei instituții se ia din felul în care ea însăși scrie, în text, nu din URL. Regula a fost adăugată la 6 septembrie 2026, după ce era să facem chiar noi această confuzie — vezi registrul de corecții.
Când două surse oficiale se contrazic
Se întâmplă mai des decât ar crede cineva: registrul central al unei instituții spune una, iar unitatea locală publică despre ea însăși altceva. Regula noastră: are prioritate ce publică instituția despre ea însăși, fiindcă ea știe prima când se mută. Dar nu ștergem cealaltă variantă — o scriem pe fișă, cu sursa ei, ca omul să știe de ce a găsit altceva în altă parte.
Nu scriem niciodată că o sursă oficială „greșește”. Scriem că cele două nu coincid, pe care am ales-o și de ce. Diferența contează: prima e o acuzație pe care nu o putem proba, a doua e o observație verificabilă în două clicuri. Regula a fost adăugată la 8 septembrie 2026, după ce am găsit exact această situație la două case de sănătate, Botoșani și Covasna.
Verificăm și domeniul, nu doar datele de pe el
Regulă adăugată la 8 septembrie 2026, după ce, într-o singură zi, am dat peste două domenii pe care companiile nu le mai controlează, deși oamenii încă le tastează din reflex și încă circulă în articole și documente.
De atunci, când o companie își schimbă numele sau este preluată, deschidem și domeniul vechi, nu doar pe cel nou. Ce am găsit până acum:
| Domeniu | Al cui a fost | Ce am găsit la 8 septembrie 2026 |
|---|---|---|
| e-distributie.com | e-Distribuție, azi Rețele Electrice | Duce către un site de loterie online în limba thailandeză. Nu are nicio legătură cu distribuția de energie |
| ppc.ro | domeniul intuitiv pentru PPC Energy | Domeniu parcat, scos la vânzare printr-un serviciu de listare. Site-ul oficial este ppcenergy.ro |
| enel.ro | Enel Energie, azi PPC Energy | Nu se încarcă — pagină de eroare |
| upc.ro | UPC România, azi Vodafone | Nu se încarcă — pagină de eroare |
| distrigazsud.ro | Distrigaz Sud Rețele | Nu se încarcă — pagină de eroare |
| electrica.ro | Societatea Energetică Electrica SA | Activ și legitim — site-ul propriu al companiei |
Diferența dintre cele trei stări contează. Un domeniu care nu se încarcă e doar un drum închis. Un domeniu parcat sau redirecționat către alt conținut este altceva: arată ca o adresă cunoscută, primește trafic real și poate cere date. Pe acestea le semnalăm explicit pe fișa companiei și nu le linkăm niciodată.
Ce nu am putut verifica, și spunem asta: rcs-rds.ro, cosmote.ro și cez.ro nu s-au deschis la verificare, iar romtelecom.ro a dat un rezultat neconcludent. Nu tragem nicio concluzie despre ele. Un domeniu pe care nu l-am putut deschide nu este un domeniu mort — este un domeniu neverificat, iar diferența e exact genul de scurtătură care produce informație falsă.
Data verificării fiecărei fișe este publică și se poate consulta într-un singur tabel, inclusiv atunci când e veche: când am verificat fiecare fișă.
2. Ce notăm la fiecare verificare
- URL-ul exact al paginii de unde a fost citită informația.
- Data verificării, afișată în fișă.
- Contextul în care e valabilă informația — de exemplu, dacă entitatea afișează date diferite pe județe, notăm explicit pentru ce județ este valabil setul publicat.
- Cine a făcut verificarea. Toate fișele sunt semnate de un autor real.
3. Frecvența de reverificare
- Fișe cu trafic marelunar
- Restul fișelortrimestrial
- După o sesizarede regulă în 5 zile lucrătoare
- După o schimbare publicăimediat ce o observăm — fuziune, rebranding, schimbare de operator, încetare activitate
Ce înseamnă „trafic mare”. O fișă intră în reverificarea lunară dacă a avut cel puțin 300 de afișări în Google în ultimele 28 de zile, după datele din Google Search Console. Pragul e public ca să poată fi verificat: la 23 septembrie 2026 îl treceau 136 de fișe. Reverificările se fac în calupuri pe silozuri întregi, iar rezultatul fiecărui calup — câte fișe, câte identice, ce am corectat — se publică în jurnalul reverificărilor.
Manifestul de verificare
Fișele noastre se sprijină pe 507 de surse oficiale, care susțin 3165 de afirmații verificabile — fiecare număr de telefon și fiecare adresă de e-mail publicată, legată de pagina de unde a fost citită. Lista e generată din datele site-ului la fiecare publicare, nu ținută separat, tocmai ca să nu existe două cifre pentru același lucru.
Am construit și un instrument care recitește automat paginile-sursă și semnalează când un număr nu mai apare acolo. Deocamdată nu îl rulăm. Când va rula, scriem aici din ce zi, iar rapoartele lui vor fi vizibile — până atunci, tot ce e verificat pe acest site e verificat de un om, iar data din fișă spune exact când.
Precizarea asta e deliberată. Un site care descrie la prezent un proces automat pe care nu îl are își construiește un semn de încredere fals, iar noi despre asta scriem în registrul de corecții când o fac alții.
Ce înseamnă exact data din fișă
Fiecare fișă arată două date diferite, cu etichete diferite, pentru că sunt lucruri diferite:
- „Verificat de redacție”, sus în fișă — ziua în care un om a citit raportul de verificare pentru acea sursă și a confirmat datele. Se schimbă doar prin semnătura redacției, niciodată automat.
- „Datele au fost preluate pe…”, în secțiunea de la finalul fișei — ziua în care informația a fost citită prima oară de pe pagina oficială. Aceasta nu se schimbă niciodată: e un fapt istoric.
Dacă nu am apucat să reverificăm, data pur și simplu rămâne în urmă. O dată rămasă în urmă e o informație corectă; una împinsă înainte fără ca cineva să fi citit nimic, nu.
4. Ce facem când nu putem confirma
Dacă la reverificare informația nu mai apare pe sursa oficială, avem trei opțiuni și le aplicăm în ordinea asta:
- Căutăm noua sursă oficială și actualizăm fișa, notând schimbarea.
- Dacă entitatea nu mai publică acea informație, marcăm datul ca neconfirmat la ultima verificare, cu data, și îl păstrăm vizibil cu avertisment — pentru că un utilizator care caută acel număr merită să știe că nu mai e confirmat, nu să găsească o pagină goală.
- Dacă entitatea și-a încetat activitatea, marcăm fișa ca istorică și explicăm ce s-a întâmplat și unde se adresează foștii clienți.
Nu ștergem informații pe tăcute și nu lăsăm date vechi să pară proaspete.
5. Ce nu publicăm niciodată
- Numere directe ale angajaților sau date personale ale acestora.
- Numerele conducerii (cabinete, secretariate ale directorilor sau ale primarului) și ale compartimentelor interne — juridic, contabilitate, resurse umane, achiziții. Un interior apare pe fișă doar când instituția îl publică ea însăși ca acces la un compartiment care lucrează cu publicul (casa de bilete, asistență pentru contribuabili, ghișeu, programarea audiențelor).
- Numere cu suprataxă prezentate ca linii oficiale de suport. Dacă o entitate are un număr cu suprataxă, spunem asta explicit.
- Numere de call-center intermediar care nu aparțin entității.
- Informații pe care nu le-am putut găsi pe o sursă oficială.
6. Instituții publice și situații sensibile
Pentru instituții publice, servicii medicale, servicii de urgență și furnizori de utilități aplicăm un prag mai strict: publicăm doar informația confirmată pe sursa instituțională și adăugăm, unde e cazul, avertismentul că 112 este numărul unic pentru urgențe. Nu oferim consultanță juridică, medicală sau financiară și nu înlocuim canalele oficiale ale instituției.
7. Utilizarea instrumentelor automate
Generarea paginilor și formatarea sunt automate: fișele se produc dintr-un set de date, ca să arate la fel și să nu se strecoare greșeli de transcriere de la o pagină la alta.
Decizia este întotdeauna a editorului. Datele se citesc pe pagina oficială și se reverifică la aceleași intervale de o persoană reală, Ciobanu Dan-Ionuț. Pentru reverificarea periodică folosim și un instrument propriu care recitește paginile-sursă și semnalează când instituția a schimbat ceva față de ce publicăm noi. Instrumentul nu corectează nimic singur: orice diferență semnalată este verificată de editor pe sursa oficială înainte de a fi corectată, iar corecția este consemnată în registrul public. Rulează periodic din 8 septembrie 2026. Data „Verificat de redacție" se schimbă doar atunci când editorul chiar a recitit sursa.
Nicio informație nu este publicată fără verificare umană pe sursa oficială.
8. Verifică-ne singur
Datele pe care le-am adunat de la autoritățile publice sunt publicate și în formă tabelară, descărcabile în CSV și JSON, cu sursa și data verificării în fișier: seturile de date. Cine vrea să ne verifice nu trebuie să ne creadă pe cuvânt și nici să deschidă 42 de pagini — poate lua tabelul întreg și să-l compare cu sursa.
9. Cum ne corectezi
Dacă un număr nu mai funcționează sau s-a schimbat, spune-ne prin formularul de corecții. Procedura și termenele sunt acolo.
Ultima actualizare: 8 septembrie 2026.